中国记协新闻茶座解读“十九大与中国外交”
Istoria Canadei acoper? perioada de la sosirea de paleo-indienilor cu mii de ani ?n urm? pan? ?n ziua de azi. Canada a fost locuit? timp de milenii de c?tre grupuri distincte de popoarele aborigene, printre care s-au stabilit rela?ii ?i re?ele comerciale, convingeri spirituale ?i ierarhii sociale. Unele dintre aceste civiliza?ii au disp?rut demult ?n momentul primelor coloniz?ri europene ?i au fost descoperite prin intermediul cercet?rilor arheologice. Diverse tratate ?i legi au fost adoptate cu privire la teritoriile ?i popula?iile aborigene.
?ncepand cu secolul al XV-lea, expedi?ii ale imperiului colonial francez ?i imperiului colonial britanic au explorat ?i s-au stabilit mai tarziu de-a lungul coastei Atlanticului. ?n 1763, dup? R?zboiul de ?apte Ani, Fran?a a cedat aproape toate coloniile sale din America de Nord c?tre Marea Britanie. ?n 1867, odat? cu unirea a trei colonii britanice nord-americane, s-a format Confedera?ia Canadian?.
Epoca precolonial?
[modificare | modificare surs?]Contactul cu europenii
[modificare | modificare surs?]?n prima jum?tate a secolului al XVII-lea ordinul iezuit a ?nceput cre?tinarea huronilor. Sainte-Marie-au-pays-des-Hurons, prima misiune din provincia Ontario, este ?n prezent monument istoric. Preotul Jean de Brébeuf(en)[traduce?i] a fost prins de tribul irochezilor ?i executat ?n anul 1649 ?mpreun? cu mai mul?i huroni care primiser? botezul.
R?zboaie ?n epoca colonial?
[modificare | modificare surs?]- Informa?ii suplimentare: R?zboaiele cu francezii ?i indienii
Coloni?tii francezi s-au stabilit ?n Québec-ul modern ?i ?n Acadia (numit? ulterior Noua Sco?ie). Prin 1680 popula?ia francez? a fost ?n jur de 11.000 [1] ?i britanicii ?-au dep??it mult numeric (cu aproximativ 10:1) venind din cele treisprezece colonii ?n sudul Canadei. Din 1670, prin intermediul Compania Golfului Hudson, englezii ?i-au exprimat preten?ia pentru Golful Hudson ?i bazinul s?u de drenaj (cunoscut sub numele de P?mantul lui Rupert) ?i a?ez?rile de pescuit din Newfoundland.[2] Explor?rile lui René-Robert Cavelier au asigurat Fran?ei cerere pentru Valea Raului Mississippi unde van?torii de bl?nuri ?i ca?iva coloni?ti au ?nfiin?at a?ez?ri risipite.[3] Expansiunea francez? a contestat preten?iile Companiei Golfului Hudson ?i ?n 1686 Pierre de Troyes, a condus o expedi?ie pe uscat de la Montréal, la malul golfului, unde au reu?it s? ocupe unele zone.[4]
Au fost patru r?zboaie intercoloniale ?i dou? r?zboaie suplimentare ?n Acadia ?i Noua Sco?ie (vezi R?zboiul P?rintelui Rale ?i R?zboiul P?rintelui Le Loutre) ?ntre cele treisprezece colonii americane ?i Noua Fran?a, ?ntre 1689-1763. ?n timpul R?zboiului Regelui William (1689-1697), conflictele militare din Acadia au inclus: B?t?lia de la Port Royal (1690), o b?t?lie naval? ?n Golful Fundy (Ac?iunea din 14 iulie 1696 ) ?i Raidul pe Chignecto (1696).[5] Tratatul de la Ryswick din 1697 a ?ncheiat r?zboiul dintre cele dou? puteri coloniale ale Angliei ?i Fran?ei pentru un timp scurt.[6] ?n timpul Celui de-al Doilea R?zboi Intercolonial (1702-1713), cucerirea britanic? a Acadiei a avut loc ?n anul 1710,[7] care a avut ca rezultat c? ?n Nova Scotia, ?n afar? de Cape Breton, teritoriile s-au cedat oficial britanicilor prin Tratatul de la Utrecht incluzand P?mantul lui Rupert, care a fost cucerit de Fran?a la sfar?itul secolului al XVII-lea (B?t?lia din Golful Hudson).[8] Ca un rezultat imediat al acestui e?ec, Fran?a a fondat puternica Fort?rea?? din Louisbourg pe Insula Capul Breton.[9]
Louisbourg a fost destinat pentru a servi ca baz? militar? ?i naval? pe tot parcursul anului pentru restul de imperiu din America de Nord r?mas Fran?ei ?i pentru a proteja intrarea pe raul St. Lawrence.
Canada sub domina?ie Britanic? (1763–1867)
[modificare | modificare surs?]Odat? cu sfar?itul R?zboiului de ?apte Ani ?i semnarea Tratatului de la Paris, Fran?a a cedat aproape toat? America de Nord Francez?, cu excep?ia a dou? insule mici. La randul s?u, Regatul Francez a primit colonia Guadelupa, care a fost considerat? mai valoroas? decat Canada.
Noii conduc?tori britanici au p?strat ?i protejat cele mai multe propriet??i, culturi religioase, politice, sociale ?i a locuitorilor vorbitori de limb? francez?. Proclama?ia Regal? din octombrie 1763 a fost emis? de c?tre regele George al III-lea ca urmare a achizi?ion?rii de c?tre Marea Britanie a teritoriul canadian.
Revolu?ia American? ?i Loiali?tii
[modificare | modificare surs?]?n timpul Revolu?iei Americane, s-a sim?it o u?oar? simpatie pentru cauza american? printre canadieni, care nu s-au al?turat rebelilor, de?i sute de persoane au aderat la cauza revolu?ionar?. ?n 1775, armata revolu?ionar? american? a invadat Canada, ?n ?ncercarea de a cuceri Québec-ul britanic. Tentativa a fost oprit? de B?t?lia de la Québec. ?nfrangerea armatei britanice ?n timpul asediului din Yorktown, ?n octombrie 1781, a semnalat sfar?itul luptei Marii Britanii de a suprima lupta pentru independen?? a coloniilor. Atunci cand britanicii au evacuat New York-ul ?n 1783, au luat mul?i refugia?i loiali?ti din Nova Scotia. Ace?tia au ajuns pe malul raului Sf. Ioan ?i, ?n 1784, au fondat o colonie separat?, New Brunswick. Dup? 1790 cele mai mul?i dintre noii coloni?ti au fost fermieri americani ?n c?utare de terenuri noi.
Marea Britanie a f?cut concesii mai multe americanilor la cheltuiala a coloniilor nord-americane. ?n special, grani?ele dintre Canada ?i Statele Unite ale Americii au fost oficial demarate. Terenul Marilor Lacuri, Illinois ?i Ohio, au fost cedate c?tre SUA. Cu toate acestea, britanicii a ignorat o parte a tratatului ?i au men?inut avanposturile militare ?n zonele cedate Statelor Unite, ?i au continuat s? furnizeze indienilor muni?ii. Englezii au evacuat avanposturile cu Tratatul de Jay din 1795, dar ?n continuare furnizarea de muni?ii i-a iritat de americani ?n perioada premerg?toare r?zboiului din 1812.
R?zboiul din 1812
[modificare | modificare surs?]R?zboiul din 1812 s-a ?inut ?ntre SUA ?i Marea Britanie, iar coloniile canadiene au fost ?i ele beligerante. Planurile de r?zboi americane s-au axat pe o invazie a Canadei. Statele de la frontiera american? au votat pentru r?zboi. R?zboiul de la frontiera cu SUA a fost caracterizat de o serie de invazii e?uate ?i e?ecuri ale ambelor p?r?i. For?ele americane au preluat controlul asupra lacului Erie. R?zboiul a fost supravegheat de c?tre Isaac Brock, cu asisten?? american? ?i cu informatori loiali?ti, cum ar fi Laura Secord.
R?zboiul s-a ?ncheiat cu Tratatul de la Ghent din 1814, ?i Tratatul de la Rush-Bagot din 1817. Dup? r?zboi, britanicii au ?ncercat s? reprime republicanismul canadian, introdus de c?tre americani.
Rebeliuni ?i Raportul Durham
[modificare | modificare surs?]Rebeliunile din 1837 ?mpotriva guvernului colonial britanic au ?nceput ?n Canada de Sus ?i de Jos. ?n Canada Superioar?, o band? de reformatori, sub conducerea lui William Lyon Mackenzie au lansat cateva raiduri f?r? succes ?n Toronto, London, ?i Hamilton. ?n Canada Inferioar?, o revolt? de mai mare amploare a ?nceput ?mpotriva st?panirii britanice. Rebelii englezi ?i francezi foloseau cateodat? baze ?n SUA, luptand adesea ?mpotriva autorit??ilor. Ora?ele Chambly, Sorel au fost luate de rebeli, iar Québec-ul a fost izolat de restul coloniei. Liderul rebelilor din Montréal, Robert Nelson, a interpretat "Declara?ia de Independen?? a Canadei Inferioare", ?n 1838. Rebeliunea a fost ?nfrant? dup? o b?t?lie ?n jurul Québec-ului. Sute de oameni au fost reprima?i, ?i mai multe ora?e au fost puse sub ocupa?ia trupelor britanice.
Dup? mi?care, ?n 1840, cele dou? colonii au fost unite ?n Provincia Unit? a Canadei, de c?tre Actul Unirii. ?ntre r?zboaiele napoleoniene, sute de mii de europeni au sosit ?n Canada, ca parte a marii migra?ii, ?ntre anii 1815 ?i 1850.
Coloniile din Pacific
[modificare | modificare surs?]Confedera?ia
[modificare | modificare surs?]Rezolu?iile de la Québec din 1864 au propus unirea coloniilor britanice din America de Nord ?ntr-o singur? federa?ie. Aceste acte au ?ntalnit majoritatea reprezentan?ilor din coloniile Americii Engleze (Canada) ?i a dus la Conferin?a de la Londra din 1866, ce a reglementat forma?ia Dominionului Canadei pe 1 iulie 1867. Termenul de dominion a fost ales pentru a indica statutul Canadei ca o colonie cu guvernare proprie a Imperiului Britanic. Odat? cu venirea la putere a Actului Americii de Nord Britanice, provinciile New Brunswick, ?i Nova Scotia au devenit un regat separat.
Canada Post-Confedera?ional? 1867–1914
[modificare | modificare surs?]
?n 1866, colonia Columbiei Britanice ?i cea a Insulei Vancouver au devenit o singur? colonie, Columbia Britanic?, ?nainte de incorporarea lor ?n Confedera?ia Canadian? ?n 1871. ?n 1873, Insula Prince Edward, colonia maritim? ce a optat pentru a nu intra ?n Confedera?ie ?n 1867, a fost admis? ?n Canada. ?n acela?i an, John A. Macdonald, cel dintai prim-ministru al Canadei, a creat poli?ia.
Prima grij? a poli?iei a fost s? reprime o mi?care de independen??, condus? de meti?ii , o popula?ie mixt?, format? din b??tina?ii canadieni ?i europeni. Mi?carea pentru independen?? a izbucnit odat? cu Rebeliunea de pe Raul Ro?u, din 1869 ?i dup? aceea Rebeliunea Nord-Vestic?, din 1885, condus? de Louis Riel. ?n 1905 cand Saskatchewan ?i Alberta au intrat ?n componen?a Canadei, aceste provincii s-au confruntat cu cre?terea rapid? a popula?iei, din cauza imigr?rii masive spre campie a ucrainenilor ?i europenilor din Europa Central? ?i de Nord.
?n 1893, exper?ii legali au creat Codul Criminal al Canadei. Aceasta se bazeaz? pe ideea liberal? a "egalit??ii ?n fa?a legii" ?ntr-un mod abstract. Wilfrid Laurier, ce a fost prim-ministru ?ntre 1896–1911 a vrut s? transforme Canada ?ntr-o putere mondial?.
Laurier a semnat tratate de alian?? cu S.U.A. Conservatorii condu?i de Robert Borden le+au denun?at, spunand c? ar integra economia Canadei ?n cea a Statelor Unite ?i ar sl?bi leg?turile cu Marea Britanie. Ace?tia au ca?tigat Alegerile federale canadiene, 1911.
R?zboaiele mondiale ?i Perioada interbelic? 1914–1945
[modificare | modificare surs?]Primul R?zboi Mondial
[modificare | modificare surs?]
For?ele canadiene ?i voluntari civili au participat ?n Primul R?zboi Mondial de partea Antantei, pentru a men?ine leg?turile de prietenie cu Marea Britanie. Cele mai mari realiz?ri ale Armatei canadiene ?n timpul Primului R?zboi Mondial au fost: Somme, Vimy, Passchendaele, b?t?lii cunoscute ca "Cele o sut? de zile ale Canadei".[10]. Reputa?ia trupelor canadiene a fost ?mbun?t??it? de succesele for?elor aeriene ale lui William George Barker ?i Billy Bishop, comandan?i ai avia?iei, au dat na?iunii un nou sens. Oficiul de r?zboi a raportat aproximativ 67 de mii mor?i ?i 173 mii r?ni?i ?n timpul conflictului. Aceasta exclude mor?ii civili ?n incidentele din timpul r?zboiului, cum ar fi explozia de la Halifax.
Suportul pentru Marea Britanie ?n timpul r?zboiului a provocat o criz? politic? major?. Francofonii, ?n principal, cei din Québec, au respins politicile na?ionale. ?n timpul crizei, un num?r mare de inamici str?ini (?n special germani ?i ucraineni) au fost pu?i sub controlul guvernului. Partidul Liberal a fost profund divizat; cei mai mul?i dintre liderii s?i au aderat la guvernul unionist, condus de prim-ministrul Robert Borden, lider al Partidului Conservator. Liberalii au reca?tigat influen?a lor, dup? r?zboi, sub conducerea lui William Lyon Mackenzie King, care a servit ca prim-ministru, cu trei termeni separate ?ntre 1921 ?i 1949.
Perioada interbelic?
[modificare | modificare surs?]Ca urmare a Primului R?zboi Mondial, Canada a devenit mai pronun?at? ?i mai pu?in dependent? de autoritatea britanic?; ?ara a devenit membru independent al Ligii Na?iunilor. ?n 1923, premierul britanic David Lloyd George, a f?cut un apel ?n mod repetat guvernului canadian pentru sprijinul ?n criza Chanak, parte a unui r?zboi ?ntre Marea Britanie ?i Turcia. Canada a refuzat. Departamentul de Afaceri Externe, fondat ?n 1909, a fost extins ?i a promovat autonomia canadian?; Canada era redus? la dependen?a de diploma?ii britanici, dar utilizand propriul serviciu de externe. Astfel ?i-au ?nceput cariera o serie de diploma?i importan?i cum ar fi Norman Robertson ?i viitorul prim-ministru, Lester Pearson.
Din 1921 pan? ?n 1926, guvernul liberal a lui King a dus o politic? intern? conservatoare, cu obiect de diminuare a impozitelor de r?zboi ?i, ?n special, de r?cire a tensiunilor etnice, precum ?i dezamorsarea conflictelor de munc?, dup? r?zboi. Progresi?tii au refuzat s? se al?ture guvernului, dar au ajutat liberalii s? ?nfrang? mo?iunile de cenzur?. King s-a confruntat cu un act de echilibru delicat de reducere a tarifelor suficiente, dar nu cu totul, pentru a ajuta centrele industriale Ontario ?i Toronto s? concureze cu firmele de import americane. King ?i liderul conservator Arthur Meighen au avut ?n mod constant ?i cu dezbateri comune.
?n 1926, Prim-ministrul Mackenzie King i-a propus Guvernatorului General, Lordului Byng, s? dizolve Parlamentul ?i s? organizeze alegeri parlamentare, dar Byng a refuzat. ?n schimb Byng l-a chemat pe Meighen, liderul Partidului Conservator, s? formeze un guvern. Meighen a ?ncercat s? fac? acest lucru, dar nu a putut s? ob?in? o majoritate ?n Camera Comunelor ?i el, de asemenea, recomandand dizolvarea, care de aceast? dat? a fost acceptat?.
?n 1931, Statutul de la Westminster a dat st?panire fiecare (care a inclus ?i Canada Newfoundland), posibilitatea de independen?? legislativ? aproape complet? din Parlamentul Regatului Unit. ?n timp ce niciodat? nu a adoptat statutul Newfoundland, pentru Canada, Statutul de la Westminster a fost numit ?i declara?ia de independen??.
Marea recesiune
[modificare | modificare surs?]Canada a fost greu lovit? de Marea Recesiune, ce a ?nceput ?n 1929. ?ntre 1929 ?i 1933, produc?ia na?ional? a sc?zut cu 40% (comparativ cu 37% ?n SUA). ?omajul a atins cote foarte mari, ?n 1933. Multe companii au fost ?nchise, profitul a sc?zut de la $396 milioane ?n 1929 la $98 milioane ?n 1933. Exporturile canadiene au sc?zut cu 50% din 1929 pan? 1933.
Cel de-al Doilea R?zboi Mondial
[modificare | modificare surs?]Mobilizarea
[modificare | modificare surs?]Implicarea Canadei ?n cel de al-doilea r?zboi mondial a ?nceput atunci cand Canada a declarat r?zboi Germaniei Naziste ?n 10 septembrie 1939, la o s?pt?man? dup? ce canadienii ?i-au declarat independen?a ?n fa?a Marii Britanii. R?zboiul a restaurat via?a economic? a Canadei ?i ?ncrederea sa ?n sine. ?n timpul r?zboiului, Canada a devenit mai apropiat? de S.U.A. Americanii au c?p?tat controlul virtual asupra Yukonul-ui.
King — ?i Canada — au fost ignora?i de c?tre premierul britanic Winston Churchill ?i guvernul s?u ?n ciuda rolului s?u major ?n producerea de alimente, materiale de construc?ii, muni?ii ?i de bani pentru economia Marii Britanii, a antren?rii de solda?i pentru Commonwealth ?i a gardei pe care o reprezenta pentru submarinele germane, aducand for?e pentru ?nfrangerea Italiei. Guvernul a mobilizat cu succes economia pentru r?zboi, cu rezultate impresionante ?n industrie ?i agricultur?. Recesiunea s-a terminat, prosperitatea a fost restaurat?, iar economia Canadei s-a extins semnificativ. ?n partea politic?, King a respins orice no?iune a unui guvern na?ional unitar. Alegerile federale canadiene din 1940 au fost desf??urate normal, ?i s-au soldat cu o victorie a liberalilor.
Construirea For?elor Aeriene Regale Canadiene a fost o mare proprietate; a fost fondat? pentru a fi separat? de c?tre For?ele Aeriene Regale Britanice. Tratatul Aerian al Commonwealthului britanic, semnat ?n decembrie 1939, cu Canada, Marea Britanie, Noua Zeeland? ?i Australia avand un program ce antrena pilo?i pentru aceste patru na?iuni ?n cel de-al doilea r?zboi mondial.
Dup? ?nceputurile r?zboiului cu Japonia, ?n decembrie 1941, guvernul canadian, ?n cooperare cu S.U.A., a ?nceput ostilit??ile nipono-canadiene, trimi?and pe coast? ni?te solda?i, pentru a respinge invazia. Motivul au fost ac?iuni de sabotaj ?i spionaj. Guvernul a ignorat rapoartele de RCMP ?i de armat?, care ar?tau c? ace?tia au fost ?n cea mai mare parte japonezi ?i c? nu reprezentau o amenin?are.
Luptele
[modificare | modificare surs?]B?t?lia din Oceanul Atlantic a ?nceput imediat, ?i a fost condus? de Leonard W. Murray, din Nova Sco?ia. B?rcile germane operate ?n Canada ?i ?n apele Newfoundland-ului au scufundat multe nave militare ?i comerciale. Armata canadian? a fost implicat? ?n ap?rarea Hong Kong-ului, invazia alia?ilor din Italia, ?i invazia de mare succes din Fran?a ?i ??rile de Jos, ?n perioada 1944-1945.
Perioada de dup? r?zboaie 1945–1960
[modificare | modificare surs?]Prosperitatea a revenit ?n Canada ?n timpul celui de al doilea r?zboi mondial ?i a continuat s? r?man? ?n urm?torii ani, cu dezvoltarea sistemului medical, apari?ia pensiilor de b?trane?e ?i a pensiilor veteranilor. Criza financiar? a Marii Recesiuni a l?sat dominionul Newfoundland s? desfiin?eze guvernul ?i s? devin? o provincie sub un guvernator britanic. ?n 1948, guvernul britanic a ini?iat referendumul din Newfoundland cu trei alegeri: a r?mane o colonie, a se re?ntoarce la statutul de independen?? sau a adera la Canada. Newfoundlandezii au decis s? adere la Canada ca o provincie, ceea ce s-a ?ntamplat ?n 1949.
Politica extern? a Canadei ?n timpul R?zboiului Rece a fost mai apropiat? de Statele Unite. Canada a fost un membru-fondator al NATO ?i al ONU. ?n 1950, guvernul canadian a trimis trupe ?n Coreea, pentru a ajuta americanii ?n R?zboiul din Coreea. Dorin?a guvernului federal de a-?i afirma preten?iile sale teritoriale din spa?iul arctic ?n timpul R?zboiului Rece s-a manifestat cu relocarea; inui?ii s-au mutat din Nunavut (a treia de nord din Québec), la insula Cornwallis; acest proiect a fost mai tarziu obiectul unei investiga?ii de lung? durat? Comisiei Regale privind drepturile popoarelor autohtone.
?n 1956, Na?iunile Unite au r?spuns crizei din Suez, prin crearea unei armate de men?inere a p?cii. Fot?ele de men?inere a p?cii au fost, ini?ial, concepute de c?tre Secretarul Afacerilor Externe ?i viitorul prim-ministru, Lester B. Pearson. Acesta a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Pace, datorit? muncii ?n stabilirea opera?iunii de men?inere a p?cii. Tot ?n anii '50, Louis St. Laurent a conceput un avion militar, ?i anume Avro Arrow. ?n 1958, Canada a stabilit (?mpreun? cu Statele Unite), Comanda Aerospa?ial? a Americii de Nord (NORAD)
1960–1981
[modificare | modificare surs?]?n anii '60, a ?nceput mi?carea ce a devenit cunoscut? ca Revolu?ia Mut?, ?n Québec, ce are o comunitate vorbitoare de limb? francez? ?nsemnat?. ?n 1968, s-a format Parti Québécois; membrii s?i au ?nceput s? fac? presiuni pentru independen?a provinciei. Na?ionali?tii quebeco?i au dat na?tere unor tensiuni, ce au erupt ?n Criza din Octombrie. ?n 1980, guvernul canadian a organizat un referendum pentru independen??, ce a rezultat ?nfrangerea cauzei.
?n 1965, Canada a adoptat drapelul na?ional, diferit de cel ro?u cu steagul Marii Britanii.
Restric?iile legislative ale imigra?iei ce au favorizat britanicii ?i al?i europeni, au ?i deschis por?ile ??rii spre a primi noi oameni. ?n anii '50 s-a v?zut o rat? a imigr?rii mare; sute de imigran?i din Marea Britanie, Irlanda, Italia, ?i Europa Nordic?, precum ?i cei din India, China, Vietnam, Jamaica ?i Haiti s-au stabilit ?n ora?ele mari, ca Toronto, Montréal ?i Vancouver.
1982–1992
[modificare | modificare surs?]Istoria contemporan?: 1992–prezent
[modificare | modificare surs?]Note
[modificare | modificare surs?]- ^ en ?Estimated population of Canada, 1605 to present”. Statistics Canada. . Accesat ?n .
- ^ Andrew Neil Porter (). Atlas of British overseas expansion. Routledge. p. 60. ISBN 978-0-415-06347-0.
- ^ ?Our History: People”. Hudson's Bay Company. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Marsh, James (). Troyes, Pierre de. The Canadian Encyclopedia. p. Volume 4, p.2196. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Grenier, John (). The far reaches of empire: war in Nova Scotia, 1710–1760. University of Oklahoma Press. pp. 21–30, 123–125. ISBN 978-0-8061-3876-3. Accesat ?n .
- ^ Mark Zuehlke; C. Stuart Daniel (). Canadian Military Atlas: Four Centuries of Conflict from New France to Kosovo. Douglas & McIntyre. pp. 16–. ISBN 978-1-55365-209-0. Accesat ?n .
- ^ John G. Reid (). The "conquest" of Acadia, 1710: imperial, colonial, and aboriginal constructions. University of Toronto Press. pp. 48–. ISBN 978-0-8020-8538-2. Accesat ?n .
- ^ Alan Axelrod (). Blooding at Great Meadows: young George Washington and the battle that shaped the man. Running Press. pp. 62–. ISBN 978-0-7624-2769-7. Accesat ?n .[nefunc?ional?]
- ^ ?History of Louisbourg”. The Fortress Louisbourg Association. . Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Cook, Tim (), ?'A Proper Slaughter': The March 1917 Gas Raid at Vimy” (PDF), Canadian Military History, Laurier Centre for Military Strategic and Disarmament Studies, 8 (2): 7–24, arhivat din original (PDF) la , accesat ?n
Leg?turi externe
[modificare | modificare surs?]- Canada Year Book (CYB) annual 1867–1967
- Events of National Historic Significance
- National Historic Sites of Canada Arhivat ?n , la Wayback Machine.
- Persons of National Historic Significance in Canada
- The Dictionary of Canadian Biography
- Altele
- Canada – UCB Libraries GovPubs
- Canadian Studies Arhivat ?n , la Wayback Machine. – Guide to the Sources
- History of Canadian immigration Arhivat ?n , la Wayback Machine. by Marianopolis College
- Istoria Canadei pe Curlie
- The Historica-Dominion Institute Arhivat ?n , la Wayback Machine.